Furtul de indentitate – adevar sau provocare?

Cât de bine ne protejăm identitatea? Cât de bine ne protejează alţii identitatea? Sunt datele noastre în siguranţă (cu diverse instituţii) sau nu? Cine ne poate fura identitatea şi cine trebuie să ne protejeze? Iată doar câteva dintre intrebările pe care, probabil, nu o dată vi le-aţi pus. S-ar putea, insă, să nu le fi raspuns niciodată.

Furtul de identitate poate fi considerat flagel al economiei moderne, o urmare a evoluţiei economiei şi omenirii. Cu toate acestea, furtul de identitate a apărut cu mult inaintea internetului şi a tot ceea ce considerăm modern. Tehnologia nu a făcut altceva decât sa îi imprime o tendinţă crescătoare, la adăpostul internetului şi anonimatului.

La o simplă cautare pe internet, apar zeci de materiale, statistici şi clasificări ale furtului de identitate, insă, din păcate, din ce in ce mai puţine recomandări cu privire la prevenirea fenomenului şi la măsurile de minimizare a pierderilor provocate de apariţia lui.

Tipuri de furt de identitate

Furtul de identitate poate avea mai multe forme şi pleacă de la falsificarea identitaţii (prin preluarea de către autor a unei alte identităţi sau crearea uneia noi) şi trece in aria electronică tranzacţională unde phishing-ul (sustragerea de date) şi pharming-ul (o altă modalitate de phishing) pot fi amintite ca modalităţi de furt de identitate. Evident, în lumea virtuală a datelor, aceste modalităţi de fraudare sunt mult mai multe şi ţin de complexitatea spaţiului virtual respectiv.

In orice formă ar apărea, furtul de identitate nu provoacă numai daune materiale, dar şi morale (în psihicul victimelor).

Ce fac dacă mi s-a furat identitatea? Ce fac dacă mi-am pierdut documentele de identitate?

Autorii unor infracţiuni de tipul furtului de identitate se bazează pe o abordare haotică a victimelor. De aceea, chiar in momentul în care bănuim că ni s-a furat identitatea (am pierdut actele de identitate, am dezvăluit din greşeală informaţii despre noi sau în orice astfel de moment), există caţiva paşi pe care trebuie să îi parcurgem fară ezitatare, astfel:

1. Anunţăm banca (băncile) la care avem cont (conturi) – este primul lucru care trebuie făcut. Datele conturilor noastre sunt la bănci, cardurile de credit, ipotecile, descoperitul de cont. Tot banca stie cum să reacţioneze in astfel de situaţii şi ne poate ghida in următoarele demersuri. Notificarea scrisă este cea mai potrivită şi ajută banca în luarea măsurilor ce se impun în astfel de situaţii.
2. Ii anunţăm pe toţi furnizorii de servicii – CATV, internet, operatori de telefonie mobila sau fixă, precum şi pe oricine ne trimite cu regularitate facturi. Ii anunţăm, de asemenea că adresa de corespondenţă nu se va schimba în următoarea periodă, menţionând că orice astfel de solicitare poate fi o tentativa de fraudă.
3. Contactăm Biroul de Credit – aflăm dacă s-au solicitat rapoarte de credit pe numele nostru sau dacă s-au contractat credite in numele nostru. Notificarea scrisă este şi aici recomandată (www.birouldecredit.ro).
4. Dacă primim notificări cu privire la credite contractate in numele nostru, contactăm numaidecat instituţiile creditoare (bancile, IFN-urile). Trebuie solicitate toate detaliile despre aceste credite, când au fost contractate precum şi informaţiile şi documentele existente la dosar. Pasul următor este să anunţăm organele de Poliţie abilitate.
5. Anunţăm organele de Poliţie abilitate. Recomandarea, în aceste situaţii, este să anunţam organele de Poliţie de pe raza domiciliului. Există un raţionament pe care unii specialişti îl invocă şi anume că ofiţerul de poliţie care va prelua cazul va avea nevoie de ceva mai mult decât o simplă sesizare. Aceasta inseamnă că va trebui să îi punem la dispoziţie toate documentele rezultate din demersurile anterioare (pasii 1 – 4).
6. Îi notificăm pe toţi ceilalţi care deţin date despre identitatea noastră – furnizori de servicii medicale,companii de asigurări, şcoli, universităţi sau oricine altcineva deţine astfel de date. De asemenea, facem toate demersurile pentru a schimba datele vechi şi a emite altele noi. Odată cu această notificare, copie de pe adresă şi datele de contact ale ofiterului care se ocupă de caz, ar trebui aduse la cunoştinţa celor care deţin date despre identitatea noastră.
7. Notificăm Poşta Română – este foarte important ca aceştia să ia act de furtul de identitate şi să reacţioneze in consecinta (nicio modificare de adresă nu va avea loc in perioada imediat următoare şi orice astfel de incercari pot fi tentative de fraudă);
8. Ne schimbăm profilul de internet (recomandare) – aceasta inseamnă că nu numai ceea ce ţine de partea de instituţii financiare (banci) ci şi pagini de internet unde ne verificăm cu regularitate date despre facturi (telefonie mobila sau fixă), magazine online sau licitaţii online (Ebay). Nu folosim drept parole, date ce pot fi uşor legate de existenţa noastră (numele mamei, data naşterii sau alte informatii similare).
9. Curatam computerul folosind programe antivirus (in special in cazul phishing-ului) – trebuie sa eliminăm orice ameninţare din computere pentru a minimiza eventualele pierderi. Trebuie să folosim programe antivirus competente in prevenirea furtului de identitate (antiphishing).
10. Stăm in permanentă legatură cu demersurile de mai sus – de la notificarea instituţiilor menţionate până la soluţionarea sesizării organelor de poliţie abilitate.

.

Cum ma protejez de furtul de identitate?

Falsul privind identitatea, este incriminat de legea penală română. Cu toate acestea, demersurile privind conştientizarea asupra fenomenului sunt incă nesimnificative si ar trebui intensificate.

In ceea ce priveşte infracţiunile din sfera furtului de identitate (mijloace de plată), acestea sunt incriminate de legi penale speciale.

La nivelul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Comisia Antifrauda a iniţiat şi incearcă incheierea de protocoale de colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor în vederea obţinerii accesului la datele de identificare ale clienţilor proprii (verificarea identităţii). Pe alt plan, se colaborează cu diverse autorităţi in vederea instruirii, prevenirii şi combaterii furtului de identitate.

10 sfaturi pentru prevenire. Simple, aplicabile şi la indemâna oricui. Principiul de bază, rămâne insă nedivulgarea datelor privind propria identitate decât instituţiilor abilitate din punct de vedere al securităţii informaţiei.

1. Nu prezentaţi documentele de identitate decât reprezentanţilor autorităţilor statului (nu particularilor) sau in acele condiţii in care situaţia o impune (la bancă, la incheierea unor contracte de furnizări servicii).
2. Nu permiteţi unor terţi să vă reţină documentele de identitate sau copii ale acestora (sau limitaţi, pe cât posibil acest lucru). Autorităţile sunt singurele in măsură să reţină actele de identitate.
3. Nu divulgaţi, sub nicio formă, date despre identitate (identitate şi conturi), prin telefon sau prin e-mail. Nicio instituţie (in special bancile) nu va solicita date particulare (de exemplu parole sau coduri personale de identificare – PIN) prin e-mail, adrese scrise, telefon sau orice alt mijloc (altă modalitate decât la sediul instituţiei). Accesarea serviciilor de tipul electronic banking, retrageri de la ATM, verificare solduri sunt singurele situatii in care ar trebui sa introduceti, intr-un mediu securizat, aceste informatii.
4. Nu depozitaţi, niciodată, date despre conturi şi parole, date de identitate pe PC-urile personale. Folosiţi, de asemenea, programe de tip antivirus cu functionalităţi anti phishing.
5. Nu răspundem niciunui mesaj in care se invocă verificări de securitate şi contactaţi imediat instituţia in cauză).
6. Nu folosim, pentru plăţi electronice, site-uri nesecurizate şi care nu pot prezenta certificate de securitate vizibile (se verifica din browser-ul de internet). Nu ezitaţi să solicitaţi băncii unde aveţi conturi, detalii despre site-urile pe care urmează să faceţi plăţi electronice.
7. Inscrieţi-vă cardurile in serviciile de securitate oferite de către marii emitenţi (Verified by Visa si MastercardSecureCode). De asemenea, evitaţi, pe cât posibil, plăţile pe site-uri necunoscute.
8. Fiţi atenţi la mesajele de pe ATM-uri şi la spaţiul în care efectuaţi tranzacţii. Băncile au afisate astfel de recomandari fie pe ATM-uri, fie în încăperile unde sunt situate ATM-uri. Suspiciunile trebuie numaidecât raportate, de preferat la cea mai apropiată sucursală a băncii;
9. Atenţie la ceea ce reciclăm (sau aruncăm). Facturile, chitantele, copii ale actelor de identitate sau alte documente din aceste categorii sunt doar câteva exemple din multele care pot fi găsite la tot pasul. Nu aruncaţi niciodată astfel de documente dacă nu au fost in prealabil distruse cu instrumente speciale.

Nu ezitaţi să contactaţi autorităţile la prima suspiciune. Indiferent ca vă adresaţi primei secţii de poliţtie sau unor alte structuri, sunteţi cu un pas mai aproape de beneficiile unor servicii specializate şi de diminuarea unor posibile prejudicii.

Liviu Chirita CFE, Secretar general Consiliu Director APCF