Frauda si Corupţia sunt fenomene răspîndite pe scară largă în lume, care afectează guvernarea, activităţile economice, accentuează disparităţile şi, în ultimă instanţă, afectează pe cei mai defavorizaţi, adică pe cei săraci.

Lupta împotriva fraudei si corupţiei domestice şi internaţionale a devenit o prioritate pentru majoritatea guvernelor naţionale şi a organizaţiilor internaţionale. Acestea din urma sunt promotoare importante ale luptei împotriva fraudei si corupţiei, dezvoltând cadre normative si strategii în domeniul combaterii fraudei si corupţiei

Joaca prevenirea acestora un rol primordial pentru o guvernanta sanatoasa si un sistem de control eficicient?

Pornind de la definirea guvernantei  corporative,  ca reprezentand un ansamblu al  normelor și mecanismelor de control aplicate cu scopul de a proteja și armoniza interesele, în multe cazuri contradictorii, apreciem ca guvernarea corporativă se detașează ca un concept de bază pentru întărirea funcției de control, implicand un sistem complex de drepturi, obligaţii, atribuţii, instituit cu scopul de a proteja acţionarii şi investitorii, priviţi ca o colectivitate şi de a asigura răspunderea administratorilor şi managerilor faţă de acţionari.

Conceptul de ”corporate governance” este definit de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD. Potrivit clasificărilor OECD guvernarea corporatistă prevede structura prin care sunt stabilite obiectivele societăţii şi sunt determinate mijloacele prin care pot fi atinse aceste obiective şi prin care se poate urmări îndeplinirea lor (principiile OECD privind guvernarea corporatistă). 

Necesitatea guvernării corporatiste, ca raporturi între acţionari, manageri şi diversele categorii de persoane implicate în activitatea unei societăţi este demonstrată de unele elemente proprii gestionării şi conducerii unei societăţi mari. Modalitatea în care sunt utilizate fondurile, modul în care este stimulat managementul societăţii, raporturile dintre acţionarii majoritari şi cei minoritari, relaţia de eventuală subordonare dintre manageri şi acţionarii majoritari ai societăţii, pot aduce prosperitate societăţii şi participanţilor la viaţa acesteia, sau dimpotrivă le pot provoca prejudicii.

Din această stare de fapt pot rezulta o serie de conflicte între acţionari, între acţionari şi creditori, între acţionari şi salariaţi şi între manageri şi salariaţi. Exercitarea unui control şi limitarea consecinţelor negative ale unor astfel de stări de conflict, ar fi practic imposibil de realizat în absenţa unei guvernări corporative eficiente.

Problema guvernanţei va trebui privită, aşadar, ca un pilon fundamental contra presiunilor ce induc la fraude, ca urmare a lipsei transparenţei fluxurilor informaţionale. În toate modelele de guvernanţă corporatistă, reglementarea externă acoperă un rol primar în a garanta eficienţa controalelor, însă rămâne centrală responsabilitatea entităţilor de a adopta un mecanism eficient al sistemului de control intern. Un exemplu în acest sens, de „best practice”, îl pot reprezenta acele companii multinaţionale care au ştiut să armonizeze regulile naţionale cu instrumentele tipice ale altor modele de guvernanţă

Sistemul de guvernanţă din fiecare stat membru, caracteristicile contextului istoric, economic şi juridic demonstrează că nu există un model imun la astfel de practici frauduloase. Astfel,  originea comună a regulilor Guvernanţei corporative depinde într-un mod mai mult decât relevant de caracteristicile sistemului din fiecare tara.

Orice tip de guvernanţă corporativă, indiferent de modul de configurare şi de piaţa de referinţă în care se găseşte, pentru a fi considerată eficientă, trebuie să prevadă mecanisme oportune de control, care să intervină în situaţii critice şi să protejeze interesele tuturor categoriilor de utilizatori. Rolul controlului existent intr-o organizaţie asumă o importanţă de prim plan în sfera guvernanţei corporatiste, in evaluarea riscurilor şi strategiilor de control ale organizaţiei, sugerând iniţiative, soluţii, propuneri şi recomandări de atenuare a pericolului de fraude şi de îmbunătătire a   strategiilor de control.

De-a lungul timpului s-a demonstrat ca riscurile de frauda si coruptie exista in toate domeniiile si la toate nivelele, indiferent de gradul de pregatire educationala.

Crizele economice care au avut loc pe scena europeană, nu numai în ultimii ani, au evidenţiat faptul că fraudele sunt atribuite şi carenţei (sau absenţei) controlului, formal prevăzut în normativa externă, şi in reglementările interne ale companiilor.

Se poate aprecia ca instrumentul  eficient in prevenirea fraudei si coruptiei rezultă a fi Functia de control. Rămâne în sarcina managementului instalarea sistemului şi proceselor care să servească prevenirii şi relevării fraudelor în interiorul unei organizaţii pentru a dezvolta o cultură  orientată spre comportamente etice care să traverseze toate nivelurile structurii.

Dar care sunt factorii potentiali de risc la nivelul unei companii?

• Complexitatea crescanda a organizaţiilor;
• Difuzarea redusă a funcţiilor de control;
• Acceptarea din partea companiilor a unui anumit nivel de risc, ca element tipic al afacerilor;
• Prezenţa unui sistem de control intern care nu corespunde pe deplin exigenţelor economice din companii;

Cum pot fi prevenite / mitigate aceste riscuri?

Eliminarea conflictelor de interes ale organelor de control constituie, calea principală pentru a uşura funcţionarea concretă a sistemelor de control. Alături de intervenţiile cu caracter normativ, o atenţie specială trebuie acordată iniţiativelor de reglementare internă din organizatiilor.  

Practic , Crearea, aplicarea si promovarea unor masuri precum:

Să dezvolte intern departamente şi sisteme de management de etică şi conformitate, Departamentele de Etică şi Conformitate fiind coordonate de Responsabili de Etică şi Conformitate cu experienţă în domeniu, care trebuie să fie independenţi faţă de conducerea executiva.

Să dezvolte politici de etică şi conduită profesională, valabile pentru toţi angajaţii (inclusiv management) şi disponibile pe pagina de Internet a companiei, care sa cuprinda:

• Politica de anti-coruptie
• Politica de sponsorizari
• Politica de organizare de evenimente
• Politica de oferire / primire de cadouri
• Politica de evitare a conflictelor de interese

Să implementeze canale de raportare si sa încurajeze angajaţii / colaboratorii să sesizeze orice elemente de suspiune,

Să promoveze un sistem de control  eficient, bazat pe principiul celor 4 ochi in cadrul normelor și procedurilor operationale, asigurand exercitarea activităţilor în mod corect, onorabil și adecvat,     

Să efectueze activitati de due diligence înaintea intrării într-o relaţie de afaceri cu o altă organizație,

Să organizeze evaluări periodice a riscurilor de frauda si coruptie, urmate de formularea unei strategii noi de reducere a acestora sau de adaptarea vechii strategii în funcţie de noile rezultate, aceste evaluari se pot realiza prin scurte interviuri, chestionare

Să organizeze periodic sesiuni de training pe teme de integritate si anti-corupţie pentru toti salariaţii, cu urmărirea eficacităţii programelor de training la nivelul comportamentului celor vizaţi,

Să promoveze transparenţa organizării, funcționării și deciziilor în cadrul persoanelor juridice la toate nivelurile acestora, cu excepția chestiunilor care țin de confidențialitatea unor aspecte ce țin de interesul economic sau alte intrerese legitime ale asociaților,

reprezinta punctul de plecare in formarea de comportamente in care acţiunile, faptele de zi cu zi, conlucreaza in prevenirea si combaterea oricaror elemente ce ar conduce la acte de frauda si corupţie.  

Măsurile de reducere a fraudei si corupţiei,  trebuie să fie asociate cu schimbări structurale si de mentalitate profunde, și nu cu simpla adoptare a unor reglementari interne și asigurarea unei conformitati formale.

Autor: Ramona Rusu CFE , CISI, Compliance